În scurt timp, un tractorist bun ar putea ajunge să câștige cât un angajat din IT, spun fermierii care sunt gata să le dea salarii mari celor care știu să lucreze pământul cu tehnologie modernă.
Muncitorii calificați au plecat în străinătate, iar cei care au rămas în țară nu sunt interesați de agricultură ori nu se pricep. Așa că unele ferme sunt nevoite să își reducă producția, din cauza lipsei de personal.
Într-o fabrică de procesare, situată într-o fermă din apropierea Bucureştiului, în Giurgiu, se prelucrează zilnic peste trei tone şi jumătate de cartofi. Soţii Iordache au deschis afacerea ca să-şi determine fiica să nu plece în străinătate. Cartofii pregătiţi de ei ajung în peste 40 de restaurante din Bucureşti.
Pe lângă procesare, fermierul cultivă legume pe trei mii de hectare. Ne spune că vrea să îşi mărească linia de producţie, dar nu găseşte personal calificat. Are curtea plină de utilaje performante pentru lucrul pământului şi oferă salarii care trec de 4.000 de lei.
Marian Iordache, fermier: „Au ajuns atât de scumpi tractoriştii buni, că nu ştiu, cred că în câţiva ani de zile ăştia vor ajunge la salarii de IT-iști. Un tractorist trebuie să ştie să opereze un minim de operare pe un calculator obişnuit, tractoarele mele nu mai au cutie de viteză, au un touch screen, pe care îţi alegi viteza de înainte. Îţi trebuiesc cunoştinţe minimale şi abilităţi minime de a manevra, un telefon foarte sofisticat.”
Dealtfel, în agricultură este mare nevoie de oameni calificaţi, de la ingineri, şefi de fermă şi tehnicieni agricoli, până la mecanici.
În agricultură găsim 29% din forţa de muncă activă a ţării, însă peste 90% lucrează la negru. În plus, majoritatea salariaţilor sunt trecuţi de 50 de ani, nu au cunoştinţe de specialitate şi le este greu să se adapteze noilor tehnologii.
Florian Ciolacu, preşedintele Clubului Fermierului: „Problema agricuturii o reprezintă asigurarea generaţiei care să vină să preia acesta activitate în condiţiile acestui proces de îmbătrânire şi în condiţiile lipsei de atractivitate. Sunt zeci de ani în care profilul fermierului roman într-un model de agricultură dual, imaginea fermierului cu sap ape de altă parte imaginea cu tehnologii avansate, imaginea a fost destul de afectate.”
Sunt însă şi afaceri care nu au rezistat din cauza costurilor mari şi a lipsei de personal. Este cazul unei ferme din Iaşi, unde creşteau peste 100 de căpriţe. Deşi firma s-a aflat anul trecut pe profit, patronii au decis să închidă afacerea.
La aceste probleme se adaugă şi faptul că tot mai mulţi muncitori calificaţi şi-au găsit de lucru peste hotare, în Marea Britanie, Spania sau Germania.
Romanian 
